De la Portal semantic Pagini Favorite

Cuprins 1 Retinopatia copilului nascut prematur 2 Sifilisul congenital se transmite la noul-nascut 3 Toxicomania la gravide si efectele sale asupra nou-nascutului 4 Nou nascutul dismatur 4.1 Complicatii posibile la un nou nascut dismatur:

Retinopatia copilului nascut prematur

Retinopatia prematurului este o afectiune a retinei intalnita in special la prematurii cu greutate mica. Mult timp a fost considerata una din cele mai de temut complicatii ale prematuritatii. Cercetarile din ultimii ani si tehnicile moderne de tratament si preventie utilizate au facut mari progrese in acest domeniu, conducand la scaderea numarului de cazuri de orbire la prematuri.

Din copiii prematuri mai mici de 1800 gr la nastere, sau cu varsta gestatiei mai mica de 30 saptamani, 50 % dezvolta retinopatie. Riscul creste pe masura ce scade varsta gestationala, astfel poate ajunge la 90 % la cei cu varsta sub 28 saptamani.

Factorii care determina leziunile retiniene se asociaza:

• Varsta gestationala sub 32 saptamani, greutate mica (sub 1500 gr - prematurii de grad III si IV);
  
• Deficitul de vitamine (in special vitamina E) existent la prematuri datorita faptului ca achizitia vitaminelor si mineralelor de catre fat se face in ultimul trimestru de sarcina;
  
• Oxigenoterapie prelungita si la concentratii in exces;
  
• Ventilatia mecanica (mentinerea respiratiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioada mare de timp;
  
• Oxigenarea insuficienta cu mentinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon in sange;
  
• Alte boli aparute la prematur sub forma de complicatii sau existente inainte de nastere: anemia, insuficienta cardio-respiratorie, socul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, boli congenitale;
  
• Boli ale mamei din timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arteriala, fumatul;
  

La nascutii prematuri, retina, ca si alte tesuturi din organism, nu este maturizata. Pe scurt, prezenta factorilor de risc determina o dezvoltare anormala a retinei care, de fapt nu mai devine ce ar trebui sa fie, ci se transforma intr-un conglomerat de vase de sange aberante care mai tarziu se fibrozeaza, duc la formarea unor membrane in interiorul ochiului si dezlipirea de retina. Procesul evolueaza in cinci stadii (ultimul fiind dezlipirea de retina), debuteaza de obicei cam dupa primele doua saptamani de viata, iar leziunile finale, ireversibile, se stabilesc dupa 6 luni. Deoarece procesul degenerativ poate avea loc in zone diferite ale retinei, prognosticul si sechelele sunt diferite. De asemeni, gravitatea bolii depinde de cat de repede debuteaza si evolueaza aceasta degenerare. Astfel, copiii pot prezenta mai tarziu glaucom, strabism, miopie, ambliopie sau pierderea totala a vederii. Exista situatii cand glaucomul sau dezlipirea de retina poate apare la varsta adulta, dupa 20-30 de ani.

Pentru prevenirea acestei complicatii este nevoie in primul rand de prevenirea nasterii premature. Gravida cu risc va fi dispensarizata de catre medicul de familie si va efectua controale periodice la medicul obstetrician pentru alegerea unui tratament adecvat. Cand copilul se naste inainte de termen se incepe monitorizarea stricta a functiilor vitale, medicatia se fixeaza cu mare prudenta iar concentratia oxigenului in aerul medical administrat prematurului este modificata in functie de valorile indicate pe monitoare si de rezultatul analizelor de laborator.

Trebuie sa stim ca nu numai surplusul de oxigen, dar si oxigenarea insuficienta determina retinopatie. Avand in vedere deficitul de vitamine existent la prematuri, se poate administra vitamina E, dar se va tine cont de efectele adverse severe pe care le poate da aceasta vitamina la prematuri, si anume, septicemia, enterocolita ulcero-necrotica, sau hemoragia cerebrala.

Pematurii cu risc de retinopatie necesita consult oftalmologic dupa 3-4 saptamani de la nastere apoi controale periodice la 2-3 saptamani pentru evidentierea unor eventuale leziuni ale retinei inca din stadiile incipiente. Una din metodele de tratament pentru retinopatia prematurului (mai putin utilizata din cauza efectelor secundare nedorite) este crioterapia (procedeu de distrugere a zonei afectate din retina prin inghetare). O metoda cu mai putine efecte adverse decat prima, utilizata cu succes in maternitate sau centrele de oftalmologie, este laserul. Dupa operatie, copilul va face controale oftalmologice periodice.mai mult..^[1]

Sifilisul congenital se transmite la noul-nascut

Sifilisul congenital este determinat de transmiterea infectiei de la mama la copil, tatal putand si el juca un rol, si anume unul indirect daca el a fost acela care a transmis infectia mamei.

Transmiterea de la mama la fat a sifilisului este mai probabila daca mama a dobandit boala de curand, mai ales daca ea se afla in primul an de evolutie a sifilisului. Ulterior riscul acesta se reduce.

Daca mama a fost infectata in ultimile 2 luni ale sarcinii (deci copilul se va naste inainte ca Treponema palidum, microorganismul ce produce boala sa ajunga in sangele mamei) se poate ca nou-nascutul sa nu prezinte manifestari de boala si el va face un sifilis congenital tardiv (apare dupa doi ani de viata).

Femeile aparent sanatoase, cu sifilis mai vechi pot da nastere atat unor copii sanatosi cat si unor copii cu sifilis congenital precoce sau la copii aparent sanatosi care vor dezvolta sifilis congenital tardiv.

Pana in luna a 5-a de sarcina se considera ca agentul infectios care produce sifilisul (Treponema palidum) nu poate trece prin placenta, de la mama la fat. De fapt contaminarea fatului este posibila incepand cu a 18-a luna de sarcina. Transmiterea infectiei sifilitice de la tata direct la produsul de conceptie (la viitorul copil) este doar o presupunere teoretica.

In momentul in care agentul infectios a ajuns la fat, posibilitatile sunt urmatoarele: sa aiba loc un avort spontan (neprovocat), sa aiba loc moartea fatului in uter, sa se produca o nastere prematura, a unui copil cu sifilis congenital sau sa se nasca un copil sanatos care tardiv va dezvolta sifilis congenital.

Practic sifilisul congenital se manifesta precoce la circa 1,5% din cazuri, tardiv la circa 72% din cazuri, iar 26,5% au doar teste pozitive de infectie.

Sifilisul congenital precoce determina un prognostic prost pentru copil, deoarece infectia apare intr-o perioada cand organismul acestuia nu si-a dezvoltat inca o imunitate deplina, infectarea facandu-se cu o cantitate mare de microorganisme.

Sifilisul congenital precoce este caracterizat prin manifestari de tipul corizei luetice (secretie nazala purulenta sau sangvinolenta ce apare de obicei in saptamanile 2-3 de viata), leziuni osoase si articulare care frecvent nu dau manifestari si care uneori se pot vindeca si fara tratament, si manifestari cutanate si ale mucoaselor-(exanteme localizate mai ales la nivelul mainilor si la nivelul picioarelor si de asemenea in regiunea perigenitala- in jurul organelor sexuale externe) si prezenta ganglionilor fermi, nedurerosi, mobili.

Sifilisul congenital tardiv este sigur, daca prezinta una din manifestarile:

• nas in sa ( prin prabusirea piramidei nazale datorata distrugerii oaselor de la acest nivel datorita corizei luetice despre care am vorbit mai sus)

• Santurile Parrot- cicatrici usor adanci dispuse sub forma de raze in jurul gurii si orificiilor nazale

• Triada Hutchinson- dinti Hutchinson (incisivi bombati cu baza larga, ascutiti), keratita interstitiala (infectie a corneei) si surditate prin afectarea urechii interne.
  
  

Problemele foarte severe pe care le poate produce aceasta boala fac sa fie strict necesara cautarea oricarei gravide pentru a se gasi o eventuala infectie sifilitica, mai ales ca sifilisul se poate trata si se poate vindeca oricand pe parcursul sarcinii, si cu cat el este descoperit si tratat mai repede (preferabil inainte de sarcina) sansele de afectare a copilului sunt mai reduse.mai mult..^[2]

Toxicomania la gravide si efectele sale asupra nou-nascutului

Dependenta de droguri este o problema majora in toata lumea si devine actualitate si in tara noastra. De multe ori gravidele dependente de droguri sunt afectate si de boli cu transmitere sexuala (hepatita, SIDA) din cauza administrarii intravenoasa a drogurilor si a vietii dezorganizate. Cel mai des intalnite droguri sunt: marijuana, heroina, cocaina si metadona. In ultima vreme sunt luate in considerare si sedativele folosite in practica medicala (benzodiazepinele, amfetamine, morfina).

Abuzul de droguri al gravidelor duce la insuficienta dezvoltare a fatului sau malformatii importante. Aproape intotdeauna este vorba despre un nou nascut cu intarziere a cresterii intrauterine, o dismaturitate armonica, ceea ce inseamna o maturare intarziata a tuturor organelor, desi copilul este nascut la termen. Aceasta forma de dismaturitate are un prognostic destul de sever cu complicatii pe termen lung.

La nastere copilul prezinta, inafara de lipsa dezvoltarii, o suferinta importanta, cu scor Apgar scazut (hipoxie la nastere). Nou nascutul are tulburari neurologice care depind de nivelul de impregnare narcotica a gravidei inainte de nastere, precum si de momentul de debut al consumului de droguri. La nastere, apar tulburari de tonus si reflexe, stare de agitatie deosebita sau tremuraturi, uneori convulsii. Pot apare si tulburari generale nespecifice cum ar fi transpiratii, varsaturi, scaune moi, diareice care pot duce la stare de deshidratare.

Toate aceste manifestari se regasesc in sindromul de sevraj ce apare in cazul toxicomaniei, iar daca mama dependenta continua sa consume droguri in timpul alaptarii, initial poate apare o ameliorare a tabloului clinic al copilului, dar in final efectele sunt tragice. Cateodata manifestarile sevrajului nu sunt prezente la nastere dar pot apare peste 2 - 3 saptamani, sau copilul va prezenta tulburari in timpul varstei scolare cum ar fi tulburari de comportament, performante scazute, intelect scazut.

In cazul unor astfel de pacienti, medicul se intalneste cu diverse situatii sociale. Daca gravida este cunoscuta consumatoare de droguri, se afla intr-un program de recuperare, atunci copilul beneficiaza de monitorizare imediata si tratament specializat. Femeile care sunt dependente intra in stare de sevraj si parasesc spitalul pentru a cauta o noua doza, iar copilul urmeaza sa prezinte un tablou clinic complex, cu final imprevizibil din cauza necunoasterii antecedentelor familiale.mai mult..^[3]

Nou nascutul dismatur

Termenii sinonimi sunt: malnutritie fetala, Intarziere In cresterea intrauterina, nou nascut cu greutate mica pentru varsta gestationala.

Definitie: nou nascut cu greutatea la nastere sub percentilul 10 pe standardele de crestere intrauterina. Sunt copii care au greutatea la nastere care se Incadreaza In limite normale, Insa se considera dismaturi datorita raportului mic Intre talie si greutate. Talia si greutatea unui nou nascut sunt cei mai importanti indicatori dupa care se calculeaza un indice ponderal care stabileste cu exactitate Incadrarea nou nascutului. Greutatea normala la nastere este Intre 2500-4100 grame, Insa o treime din nascutii cu mai putin de 2800 grame sunt de fapt cu retard In cresterea intrauterina.

Cauzele de dismaturitate sunt:

• Boli ale mamei care duc la un aport insuficient de substante nutritive la fat sau tulburari de metabolism ale fatului: boli cardiace, hipertensiunea mamei, boli pulmonare, boli autoimune, boli de rinichi, anemii, malnutritie, dieta necorespunzatoare, deficit de vitamine si minerale, unele medicamente, fumatul, alcoolismul, droguri, varsta mica sau mare a mamei (sub 16 ani sau peste 40 ani), mame care locuiesc la altitudini mari datorita lipsei de oxigen;

• Afectari ale placentei si anexelor sale: dezlipirea de placenta, hematoamele si infarctele placentare, insertia anormala a placentei (placenta previa), circulara de cordon, anomalii congenitale de conformatie ale cordonului (angioame, artera ombilicala unica, tromboze ale vaselor ombilicale;

• Boli ale fatului: boli genetice sau malformatii congenitale, infectii intrauterine.
  

Clinic, dismaturitatea se clasifica In: dismaturitate armonica (simetrica) si disarmonica (asimetrica). In primul caz, toate dimensiunile si organele nou nascutului sunt la fel afectate. Cauza determinanta actioneaza devreme In timpul sarcinii (Inainte de 25 de saptamani). La dismaturitatea disarmonica (mai frecventa), factorul determinant actioneaza mai aproape de finalul sarcinii si determina o afectare inegala a dimensiunilor, dar organele interne sunt dezvoltate normal. In aceste cazuri (cel mai des Intalnite), e vorba despre un copil lung si subtire, cu pielea Incretita si grasimea subcutanata In cantitate redusa. Prognosticul este mult mai sever In cazul afectarii simetrice (dismaturul simetric).

Complicatii posibile la un nou nascut dismatur:

• Moartea intrauterina;

• Malformatii;

• Asfixia la nastere cu complicatiile secundare acesteia (vezi articolul "Hipoxia la nastere");

• Suferinta respiratorie severa (detresa respiratorie);

• Hemoragii;

• Tulburari de metabolism;

• Infectii.

Prognosticul depinde In primul rand de complicatiile imediate. Astfel pot apare complicatii neurologice severe ca paraliziile, sau numai o perturbare a curbei ponderale.

In unele cazuri implicatiile acestei perturbari de dezvoltare se regasesc la varste mai mari: la scoala apar tulburari de atentie, memorare, Invatare, tulburari de vorbire, indice de inteligenta scazut, probleme de comportament, sau chiar afectiuni psihice. La adulti pot apare diabet, obezitate, boli cardiovasculare. Gradul afectarii intrauterine si mai ales varsta mica a sarcinii la care actioneaza factorul agresiv sunt indicatorii cei mai buni care dau prognosticul de viata.mai mult^[4]