Sindromul mortii subite - Portal semantic Pagini Favorite
Chat online  

Sindromul mortii subite

De la Portal semantic Pagini Favorite

Salt la: navigare, căutare


Top Contributori Articol

Shtuweee [3 editari]
Family Guy- cel mai tare!!
Petruta [1 editari]

Afiseaza tot
Comunitate

Google Friend Connect Pagini Favorite

Vino si tu in zona Google FriendConnect

Pagini Favorite Twitter

Urmareste Pagini Favorite pe twitter

Cuprins

Sindromul mortii subite

Sindromul mortii subite (SDS) este un termen generic utilizat pentru multe cauze de stop cardiac în rândul tinerilor. CRY oferă informaţii medicale privind cauzele cele mai comune de moarte subită cardiacă la tineri (cu vârste între 35 şi sub). Aceste condiţii includ îngroşarea sau structura anormala a muşchiului inimii şi nereguli de impulsuri electrice ale inimii. Sindromul mortii subite este definit ca fiind non-traumatice, non-violente, eveniment neaşteptat care rezultă din stop cardiac în mai puţin de şase ore la un om normal anterior.

Este adesea dificil să se considere că cineva care este tânăr poate avea risc. Au fost o serie de incidente raportate de misdiagnosis culminând cu tragedii care ar fi putut fi evitate.

Sportul în sine nu duce la stop cardiac, dar poate acţiona ca un declanşator pentru o persoană tânără să moară brusc, prin exacerbarea o condiţie nedetectate.

Există o modalitate simplă de a diagnostica cele mai multe anomalii care pot duce la moarte subita. Acest lucru este de are un ECG (electrocardiogramă) test.

Testul este rapid, fara dureri şi la preţuri accesibile. Pentru claritate o extra o ecocardiografie (scanare cu ultrasunete a inimii) pot fi luate, dacă este necesar.

Vă recomandăm ECG screening în cazul în care au existat decese subite de tineri în familie, sau în cazul în care un tânăr care suferă de simptome de:

  • Durere toracică (Exercitarea conexe)
  • Dispnee
  • Palpitaţii
  • Ameţeală
  • Leşin

citeste mai mult[1]

Factori de risc

Sindromul morii subite.jpg

Desi nu se stie cauza exacta pentru sindromul mortii subite a sugarului, unii factori de risc au fost identificati.

Dormitul pe burta

La un bebelus care doarme pe burta riscul de SMSS este de 1.7 pana la 12.9 ori mai mare decat la unul care doarme pe spate.

Atunci cand bebelusul doarme pe burta, se supraincalzeste, are pauze de respiratie si inspira aerul pe care tocmai l-a expirat, lucru care duce la cresterea nivelului de dioxid de carbon din corp.


Pat moale si alte obiecte din zona de somn

Riscul unui bebelus de a face SMSS creste daca patul este moale sau asternuturile sunt pufoase sau chiar daca sunt animale de plus in spatiul de somn. Aceste lucruri pot provoca supraincalzirea corpului si inhalarea aerului expirat, care duce la lipsa oxigenului.

Un parinte sau ingrijitor care fumeaza

Studiile arata ca riscul unui copil de a avea SMSS creste cu fiecare fumator din casa, cu numarul de tigari fumate in jurul copilului pe zi si cu durata expunerii lui la fumul de tigara.

Cercetatorii sunt ingrijorati si in privinta potentialului pericol al “fumului de mana a treia”substantele chimice care se gasesc pe haine, mobilier, covoare, tapiterii auto sau cand cineva fumeaza in apropiere. Fumul de mana a treia nu a fost inca studiat in relatie cu SMSS.

Copilul nascut prematur sau cu o greutate mica la nastere

Cu cat se naste mai repede copilul fata de termenul normal si cu atat greutatea la nastere e mai mica, cu atat riscul de SMSS este mai mare.

Supraincalzirea in timpul somnului

Exista dovezi, ca supraincalzirea poate sa creasca riscul de SMSS. Supraincalzirea poate sa apara datorita caldurii din camera, a hainelor groase sau a paturii cu care copilul este acoperit, in special cand copilul are febra sau o infectie respiratorie.

Dormitul pe o suprafata moale

Mai multe studii arata ca dormitul pe o suprafata moale creste riscul de SMSS. Cuvertura, plapuma, canapeaua sau patul cu apa sunt suprafete moi nesigure pe care copilul sa doarma.

Chiar si saltelele adultilor sunt de multe ori prea moi, deoarece ele sunt acoperite cu asternut moale. Ca si dormitul pe burta, suprafetele moi cresc sansa bebelusului de a se confrunta cu probleme de respiratie sau cu supraincalzirea.

Copilul este nascut de o mama care fumeaza sau a consumat droguri in timpul sarcinii

Aproape toate studiile spun ca fumatul in timpul sarcinii creste riscul de SMSS. Consumul de droguri, in special heroina, in timpul sarcinii a fost considerat a fi un factor de risc. Atat fumatul cat si consumul de droguri in timpul sarcinii pot compromite dezvoltarea unui copil sanatos.

Copilul nascut de o mama in varsta de 20 de ani

Riscul de SMSS creste la copii nascuti dintr-o mama adolescenta, dar si in cazul timpului scurt intre sarcinile unei femei.

Un eveniment care pune viata in pericol

Bebelusii care au avut un eveniment care ii poate pune viata in pericol (stop respirator si transformarea culorii pielii in albastru sau care a necesitat resuscitarea) au un risc mai mare in cazul SMSS.

Provenienta din anumite grupuri etnice

SMSS este cel mai des intalnita la afro-americani si la indienii americani si mai rara la asiatici si hispanici. Rata de SMSS in cazul afro-americanilor este de doua ori mai mare decat la nou-nascutii caucazieni.

Nou nascutii indieni americani au un risc de trei ori mai mare de a muri de SMSS decat nou-nascutii caucazieni.

Unii cercetatori au emis ipoteza ca unele culturi prefera sa puna copii sa doarma pe burta, ceea ce duce la un risc mai ridicat.

Baietii

Baietii din toate etniile au un risc mai ridicat de moarte subita decat fetele, un raport de 1.5 la 1.

Folosirea suzetei este un risc al aparitiei SMSS?

Studiile arata ca sugarii care folosesc suzeta au un risc mai mic de aparitie a SIDS, dar nu se stie sigur daca ea este o cauza directa. Se recomanda folosirea suzetei in primul an de viata.

Nu este nevoie sa-i dai suzeta copilului daca acesta in timp ce doarme o scapa si nu trebuie sa-l obligi sa o foloseasca. Se recomanda mamelor care alapteaza sa obisnuiasca bebelusul cu alaptatul prima data, apoi cu suzeta. Daca copilul este hranit bine, folosirea suzetei nu va afecta alaptarea.

Vaccinul poate cauza SMSS?

Un studiul din 2007 din Germania sustine ca vaccinarea nu este asociata cu SMSS. Cercetatorii spun ca bebelusii care au fost vaccinati au riscul de a face SMSS redus la jumatate, ei chiar recomanda vaccinarea pentru acest sindrom.citeste mai mult[2]

Copii care sunt alaptati la san prezinta riscuri mai mici de aparitie a sindromul mortii subite

Agentia Reuters a publicat informatia conform careia, in urma unui studiu efectuat de un institut german de specialitate, la micutii alaptati la sanul mamei riscul de aparitie a sindromul mortii subite la bebelusi este mult redus.

Astfel, Dr. M. Vennemann de la Universitatea din Munster, a explicat ca in urma acestor rezultate, este indicat ca, pentru campaniile media viitoare axate pe aceasta tema, tinerele mame sa fie incurajate sa alapteze natural cel putin pana la 6 luni.

Studiul a inclus 333 de copii care au murit de sindromul mortii subite la bebelusi si 998 de copii de aceeasi varsta, care au reprezentat esantionul de control.
In a doua saptamana de la nastere, 83% din micutii din lotul de control, erau hraniti naturalm direct la san, in comparatie cu cele numai 50 de procente din cazul primului lot (copii ce au murit in urma sindromul mortii subite la bebelusi).

La patru saptamani, dupa o luna de la nastere, riscul de aparitie a sindromul mortii subite la bebelusi la copii alaptati a scazut cu 50%. De asemenea, alaptarea partiala la aceasta varsta a fost si ea corelata cu reducerea riscului de sindromul mortii subite la bebelusi desi aceasta putea fi totusi si o coincidenta.
Aceste rezultate ale studiului german nu fac decat sa se alature numeroaselor alte dovezi adunate de-a lungul timpului si care evidentiaza importanta alaptatului natural in combaterea sindromul mortii subite la bebelusi.

Ce pot face?

Lucrurile sunt simple: daca poti alapteaza-ti copilul pe cale naturala asa cum recomanda si Academia Americana de Pediatrie. Este cel mai bun lucru si pentru el dar si pentru tine. De altfel, este foarte interesant ca, recomandarea generala a medicilor specialisti este ca alaptatul sa continue cel putin pana la varsta de un an, dar chiar si dupa aceea, daca, atat tu cat si micutul tau doriti acest lucru.mai mult[3]

Unelte personale